Ziarul de garda
Tarlev i-a promis lui Suruceanu gaze naturale
Pentru a gazifica o gospodarie ar trebui sa cheltui in medie cateva mii de lei. Cu toate ca premierul Tarlev a tot promis in campaniile electorale celor din s. Suruceni, r. Ialoveni, conectarea gratuita la gaze naturale, in sat au ramas zeci de gospodarii negazificate, chiar daca oamenii au platit din propriul buzunar cate aproximativ opt mii de lei.
Recent, premierul Tarlev a reafirmat ca, potrivit programului de gazificare, pana in 2010 urmeaza sa fie construite conducte de gaze spre fiecare localitate, iar administratia publica locala urmeaza sa continue lucrarile in interiorul localitatilor. La fel promitea si in campaniile electorale, la intalnirile cu alegatorii…
«Tarlev ne-a tot promis in perioada alegerilor, dar nu-l mai cred!», imi spune Maria Suruceanu din Suruceni. «Dar nici bani pentru a-mi gazifica gospodaria n-am dat, fiindca nu-i am.»
Deoarece Vasile Tarlev nu si-a respectat promisiunea, cei din Suruceni au pornit gazificarea gospodariilor, achitand din propriul buzunar. Sapte-opt mii de lei, atat a costat gazificarea fiecarei locuinte din Suruceni. Chiar daca au dat acesti bani, vreo 20 de gospodari au ramas cu casele negazificate.
O pensie pentru 1 m.c. de lemne
«Pentru ca nu ajungeau resurse financiare, banii adunati de noi au fost cheltuiti pentru gazificarea altor gospodarii», explica Maria Duja, care a achitat 7 800 de lei acum patru ani. Valeriu Gara insa a platit, in 2004, doar jumatate din suma. «Nici nu voi da mai mult pana nu voi fi sigur ca gazele naturale vor ajunge in casa mea, adica pana ce va fi instalat contorul», spune el. «De fapt, nici nu ni s-a explicat cum au fost cheltuiti banii. Cica proiectul a fost intocmit pentru tot satul — si pentru cei care doreau, si pentru cei care nu doreau… Cu siguranta stim doar ca banii s-au cheltuit!» De vreo trei saptamani, la poarta lui Valeriu Gara stau cateva tevi care urmeaza a fi instalate. «Ni se tot promite… Le spun ca vine iarna si e frig, iar responsabilii se tot tin de promisiuni». Pentru orice eventualitate, barbatul a cumparat si un tractor de lemne de foc pentru iarna. Pentru fiecare metru cub Gara a platit 400 de lei, exact atat cat e pensia soacrei sale, Maria Neaga. «Cum sa ne descurcam?», se intreaba femeia de 72 de ani. «Ne vom imbodoli cu totii si vom astepta vara. Lemnele is tare scumpe. O pensie de a mea valoreaza exact cat un metru cub de lemne. Dar ce sa mai mancam?»
Salariul unui invatator — pentru mai putin de jumatate de luna
Vera Suruceanu, fosta invatatoare de clasele primare din sat, are o propunere. «De ce nu ar incerca cei de la putere sa mearga la munca peste hotare, sa guste si ei din amarul strainatatii?», spune femeia, care a incercat pe propria piele aceasta experienta, fiind nevoita sa lase scoala si elevii, care au ramas fara invatatoare, ca sa-si poata intretine gospodaria. Doar asa a reusit sa achite aproape opt mii de lei pentru instalarea gazelor naturale. «Din 2004, de cand am dat banii, ni se tot promite: “Saptamana viitoare”…» Chiar daca a muncit in Italia vreo cateva luni, suma achitata pentru gazele naturale i se pare enorma si spune ca e un pret european.
Cu salariul pe care il avea Vera Suruceanu in scoala, ar fi trebuit sa munceasca ani in sir si sa nu manance nimic doar ca sa se poata incalzi iarna. A facut chiar si un experiment cu salariul sau de profesoara, incercand sa vada pe cat timp i-ar ajunge sa-si intretina familia. Nici jumatate de luna… «Tarlev a promis satului nostru gazificare gratuita! Asa am si ramas cu promisiunile…», isi aminteste femeia de perioada campaniilor electorale. «Am fost si la primar. Ne-a spus ca nu sunt fonduri.» Vazand ca premierul ii duce de nas, din sat au plecat la munca peste hotare mai multi suruceneni. Vera Suruceanu numara ca doar in Italia muncesc vreo opt profesoare in frunte cu directoarea scolii din sat. «Doar cei care sunt peste hotare au reusit sa achite suma totala pentru gazele naturale. Ceilalti — nu au de unde.» Vera Suruceanu a constatat ca, din cauza problemelor, in R. Modova au aparut foarte multi alcoolici. «Nu sunt locuri de munca. Oamenii beau, se imbata si uita de toate! Din cauza asta am ajuns o tara atat de saraca.»
O picatura de apa de la imparat
«Au mai promis ca medicii si invatatorii nu vor achita intreaga suma», isi aminteste femeia de un alt sir de promisiuni venit din partea autoritatilor. «Si Rosca ne-a promis salarii de trei sute de euro. El si-a atins scopul, a ajuns in Parlament, dupa care s-a intors cu spatele la noi. Ne-a promis cu crucea in fata! As vrea sa-i spun drept in ochi ca nu are niciun fel de credinta. Ba da, are credinta, doar in propriul buzunar!»
Invatatoarea presupune ca poate cineva, de undeva, transmite diverse ajutoare, doar ca ele nu ajung la destinatie. «Un imparat a imbracat haine taranesti si a pornit prin sate ca sa vada cum o duc cei de la tara», isi aminteste Vera Suruceanu o poveste pe care a auzit-o de la tatal sau. «Imparatul a fost primit si bine, si rau. A vazut si multa saracie, si oameni care se plangeau pe faptele sale. A ajuns imparatul la oaste. Vroia sa vada cum traiesc ostasii. Era iarna. Facuse un bulgare mare de zapada. A aranjat soldatii intr-un rand si le-a dat bulgarele sa-l transmita de la unul la altul. La ultimul ostas ajunsese doar o picatura de apa. Vedeti? Asa dau si eu tot de ce are nevoie un om, dar pana ajunge la cel mai mic, nu mai ramane nimic…»
Vera Suruceanu a asociat aceasta poveste cu ajutoarele pe care cineva poate le si transmite pentru saracii din R. Moldova. «Dar pana ajung la noi, acestea se transforma in acea picatura de apa a imparatului.»
13.06.06 Moldova suverana
|
Programul National “Satul Moldovenesc” |
|||||||||||||||||
|
Organizaţiile obşteşti, preocupate de soarta cîinilor vagabonzi, au protestat astăzi în faţa Primpriei capitalei.
Protestarii au venit în faţa Primăriei cu placate unde era scris:”Sterilitatea-program de stat”, “Nu comercializării pieilor de cîine”,
“Vreau să trăiesc”, “Stop- omorul”
Fostul deputat Parlamentar, Doctor în Ştiinţe Bilogice, Ilie Trombiţchi, participant la miting, a spus că scopul acestui miting este de tracta apinia publică la soluţionarea problemei cîinilor vagabonzi, prin modalităţi civilizate cum este făcută în ţările europene. “Noi protestăm deoarece sunt bani în bugetul local pentru soluţionarea acestei probleme, dar aceşti bani merg la omorul cîinilor vagabonzi, dar nu la soluţionarea civilizată care există ţi este binecunoscută în lume.”
La potest au paricipat ţi doi cîini vagabonzi(unul schilob, altul era frînt la piciorul frînt )
Vice-primar,Nistor Grozavu, a spus că la momentul actual alt serviciu, altă solubritate nu este împuternicit ca sî se ocupe de problemele respective, de aceea dacă cineva a întreprins careva măsuri contra cîinilor vagabonzi este o acţiune ilegalîcare nu este autorizată de Primăria Municipiului Chişinău. “Noi cunoaştem problema în cauză, aceasta-i o situaţie foarte complicată. La moment se pregătesc două terenuri de pămînt pentru două centre de plasare a cînilor vagabonzi.Noi suntem categoric contra maltratării cînilor vagabonzi.Eu sunt un amotor de cîne, am un cîne acasă. Eu personal şi administraţia Primăriei suntem prietenii acestor cîini, şi vom încerca să facem tot posibilul pentru ai salva şi ai proteja cît de cît este posibil. Srerilizarea este o metodă care îi protejează într-o măsură oarecare.”
În privinţă la serviciul “Solubritate” , vice-primar a spus că va vorbi cu ei personal pentru a stopa această problemă.
La protest au fost şi persoane care erau contra protestatarilor, aceştea le spuneau că este o acţiune prostească, mai întîi trebuie de avut grijă de oamenii străzii.
Interogat de un reporter de unde se vor lua bani pentru soluţionarea acestei probleme,Grozavu a spus că o parte de bani vor fi alocaţi din buget, doar o parte deoarece anul acesta buget programat este foarte mic, ţi restul banilor vor fi colectaţi fonduri de la diferite organizaţii obşteşti.
O tânără a decedat şi alta a fost rănită în urma unui caz de electrocutare
2008-03-06/07:49 O tânără a decedat şi alta a fost rănită în urma unui caz de electrocutare. Incidentul s-a produs la intrarea în satul Budăi. Vântul puternic a smuls izolatorul unui conductor împreună cu cârligul de suspensie dintr-un pilon de lemn. Fetele treceau prin preajmă şi-au atins firul electric. Una dintre ele a fost electrocutată mortal.
Victima, Silvia Dubenco, a fost transportată din zona accidentului de către persoanele venite în ajutor, dar n-a putut fi salvată. Colega ei, Cristina Eşanu, s-a ales cu arsuri la mâini şi a fost transportată de ambulanţă la Spitalul clinic republican pentru copii, transmite Info-Prim Neo cu referire la un comunicat al companiei Union Fenosa în R. Moldova. Departamentul Comunicare din cadrul companiei avertizează populaţia asupra necesităţii adoptării unui comportament precaut în preajma instalaţiilor electrice, în mod special, în timpul şi în urma furtunilor sau a vânturilor puternice, care pot deteriora echipamentele aflate sub tensiune.
Miercuri, 5 martie, un bebeluş s-a născut în locuinţa unor rude ale mamei lui, venită în ospeţie din or. Tighina. Medicul-coordonator al Serviciului de Urgenţă din capitală, Anatol Proca, a comunicat pentru Info-Prim Neo, că femeia este la a doua naştere. Ea a dat viaţă unei fetiţe sănătoase, după care a solicitat ajutorul medicilor. Ambele au fost internate la Centrul Mamei şi a Copilului.
Cu o plagă de cuţit în gât a fost internat la Spitalul de Urgenţă un tânăr, de 27 de ani, din or. Cricova. Deşi rana este adâncă arterele nu au fost atinse. Tânărul nu a dorit să explice, dacă a fost o tentativă de sinucidere sau dacă a fost agresat. Poliţia cercetează cazul. În aceeaşi zi într-un subsol de pe bd. Dacia a fost găsit mort un boschetar, de aproximativ 40 de ani, fără semne de moarte violentă.
Miercuri, 5 martie, Serviciul de Urgenţă din Chişinău a înregistrat 755 de apeluri după ajutor, inclusiv la 58 cazuri de traumatism, 78 cazuri de viroze acute, 3 ictusuri cerebrale şi 57 cazuri de oreion.
2008-03-06/07:49 110 lei au fost colectaţi în primele patru zile a campaniei „Să alinăm un dor de mărţişor”. Acţiunea, organizată de două portaluri moldoveneşti, va dura până la 15 martie. Banii şi bunurile vor fi transmise celor 119 bătrâni de la azilul nr. 2 din capitală pentru a le aduce bucuria şi atmosfera de primăvară.
Diana Moraru, redactor-şef al portalului ong.md, a declarat pentru Info-Prim Neo că ideea a venit de la nişte tineri care, cu ceva timp în urmă, au organizat un concert pentru bătrânii de la azil. Ei au comunicat că bătrânii se descurcă cu greu şi că au nevoie de sprijin.
La 20 martie organizatorii, voluntari şi alte persoane interesate vor pleca la azil să doneze produsele care vor fi cumpărate din banii colectaţi. În special este vorba de produse cosmetice şi de igienă.
Campania „Să alinăm un dor de mărţişor” este organizată de portalurile ong.md şi unimedia.md.
- 2008-03-06Autorităţile transnistrene intenţionează să distribuie ajutorul umanitar rusesc prin acordare de credite
2008-03-06/07:49 Producătorii agricoli din Transnistria sunt indignaţi de faptul că autorităţile transnistrene au decis să le distribuie ajutorul umanitar rusesc sub formă de credit, transmite corespondentul Info-Prim Neo.
Ajutorul a fost alocat de către Federaţia Rusă în decembrie trecut, la solicitarea legislativului transnistrean, pentru susţinerea materială a pensionarilor şi producătorilor agricoli. Pentru fortificarea şi dezvoltarea sectorului agricol transnistrean, Rusia a alocat 220,5 mln ruble ruseşti. Mijloacele au fost transferate într-un fond financiar special pentru susţinerea complexului agroindustrial.
Agricultorilor din regiune se plâng că ajutorul rusesc nerambursabil li se distribuie sub formă de împrumut cu dobândă.
Spicherul legislativului transnistrean, Evghenii Şevciuk, a declarat că resursele financiare vor fi orientate către acele organizaţii care vor putea să contribuie suplimentar cu mijloace proprii pentru dezvoltarea agriculturii şi să returneze, în decurs de 3-5 ani, creditele în ruble ruseşti.
Oferirea creditelor va fi pusă în sarcina băncii centrale transnistrene. Agricultorii le vor putea obţine în baza proiectelor de afaceri, în sumă de până la 12,25 mln ruble ruseşti, pe un termen de până la 5 ani. Dobânda va constitui de la 6% la 8%. Observatorii locali presupun că aceste credite, convenabile în esenţa lor (de obicei, dobânda unor astfel de credite este de cel puţin 17%), vor reveni companiilor mari. În primul rând, este vorba de firme-monopoliste ca «Шериф» şi «Евростиль – Агро».
Comentând decizia legislativului transnistrean, mai mulţi conducători ai întreprinderilor agroindustriale s-au arătat foarte critici faţă de o atare metodă de distribuire a ajutorului rusesc. Directorul agro-firmei «Дружба», Daniil Matcin a declarat că, atâta timp cât este vorba de un ajutor umanitar, el trebuie împărţit nevoiaşilor şi nu să devină o sursă de îmbogăţire pentru cineva. În acest fel, ajutorul rusesc va contribui de fapt la susţinerea băncilor. O dobândă de 5 la sută va aduce bancherilor circa jumătate de milion de dolari. Pe lângă aceasta, creditele vor fi acordate doar întreprinderilor care le vor putea rambursa, deci, firmelor mari, spune Matcin.
Preşedintele comisiei parlamentare pentru agricultură din regiune, Efim Covali, a declarat că o decizie definitivă cu privire la distribuirea ajutorului rusesc va fi luată mai târziu. Din informaţii neoficiale se ştie că această variantă de distribuire este examinată şi la Moscova. Săptămânalul moscovit «Коммерсантъ» scrie că Smirnov a izbutit să piardă totalmente încrederea Moscovei. „Lui Smirnov încă nu i s-a iertat folosirea iraţională a ajutoarelor financiare şi umanitare trimise în regiune în 2006, care în loc să fie repartizate cetăţenilor de rând, au fost folosite la întreţinerea aparatului de funcţionari şi serviciilor speciale”, scrie «Коммерсантъ».
În 2007, Federaţia Rusă nu a oferit sprijin financiar Transnistriei.
|
Marirea de sani prin implant mamar – o operatie la moda
|
|
|
06.03.2008 – 17:27
|
|
|
SanatateaTV transmite vineri, 7 martie, pentru a doua oara, o operatie de marire sani prin implant mamar, aceasta constituind o oportunitate pentru doamnele si domnisoarele care cocheteaza cu ideea maririi bustului de a vedea cum se desfasoara exact o astfel de operatie. Interventia a fost efectuata de dr. Cristian Nitescu, director medical al Spitalului de Chirurgie Plastica, Reparatorie si Arsuri Bucuresti.
In acest caz pacienta este o femeie in varsta de 25 ani, care s-a prezentat la consultatie cu o hipotrofie mamara, solicitand un implant mamar. Un pas foarte important in acest tip de interventie il constituie consultul pre-operatoriu, in urma acestuia stabilindu-se gradul de marire a sanului (pacienta SanatateaTV a stabilit impreuna cu doctorul estetician ca se va trece de la cupa 0 la sutien la cupa 2), in functie de mai multi factori, precum: volumul sanilor proportional cu dimensiunile corpului, inaltimea si greutatea pacientei, dar si motivatia acesteia – aceasta operatie a avut ca scop imbunatatirea imaginii de sine si nu dorinta de a epata. Dr. Cristian Nitescu a optat pentru un implant de 300 cc de tip highprofile de 4,7 cm cu diametru de 11,1 cm, din gel siliconic coeziv, considerandu-l drept cel mai bun din punct de vedere estetic si cel mai potrivit pentru pacienta. Operatia consta in introducerea acestor implanturi mamare sub muschiul pectoral, deoarece glanda mamara era subtire si insuficient etalata pentru a face posibila introducerea implantului la nivel subglandular. In premiera pentru internetul romanesc, SanatateaTV a transmis online in urma cu patru luni o alta operatie de marire sani prin implant mamar. Interventia a fost efectuata de acelasi dr. Cristian Nitescu. In acest caz pacienta a fost o femeie in varsta de 38 ani, ce dorea trecerea de la marimea 0 la 2-2,5 la sutien. In reportaj, dr. Cristian Nitescu explica pasii urmati de pacienta inainte de operatie: motivatia, restrictia anumitor medicamente, regim de viata echilibrat, odihna. De asemenea, se arata in ce a constat examenul clinic general preoperator si ce recomandari trebuie urmate in perioada postoperatorie. Ambele emisiuni pot fi urmarite la Categoria Chirurgie Estetica pe platforma online www.sanatateatv.ro . |
|
2008-03-06/07:49 RED Union Fenosa anunţă pentru vineri, 7 martie, deconectări de scurtă durată ale energiei electrice în municipiul Chişinău, în legătură cu efectuarea unor lucrări planificate.
Sistările vor fi operate pe următoarele adrese :
Sectorul Râşcani: str. Doina 86-155, 115-121; Moldoviţa 27-45, 10-40; Crăsescu 48-94, 55-95; str-la Crăsescu 34-114, 35-117; L. Damian 2-6, 60-80, 1-19, 57-59; Criuleni 58-64, 65-69; Hotin 20-60, 1-45; Timişoara 18-46, 17-47; Teodoroiu 18-48, 33-59; Brâncoveanu 26-30, 25-33; str. 8 Martie 37-79, 38-70, 82; Calusari 12-46, 13-39; Constructorilor 81-147, 10-74; Montana 10-34, 35; Podgorenilor 75-81; Poştei 37-91, 52-94 în perioada de timp între 9:00 şi 17:00 pentru 5-6 ore.
Sectorul Râşcani: str-la Primar Pantea 1-45, 8-46; Olga Vrabie 13-21, 14; str-la O. Vrabie 46-52; Primar Pantea 39-117, 22-62, Leşcenco 1-29, 2-16, 44-46; S. Rădăuţan 37-41, L. Istrati 3-11, 4-20 în perioada de timp între 9:00 şi 17:00 pentru 5-6 ore.
Sectorul Centru: str. L. Blaga 2-12; Cireşilor 1-25, 2-24; V. Cupcea 1-35, 2-34; Dr. Viilor 6-24, 17-25; Frumoasa 2-8, 3-7; G. Meniuc 4-32, 7-21 în perioada de timp între 9:00 şi 17:00 pentru 5-6 ore.
Sectorul Centru: blocurile locative 2, 62/2 din şos. Hânceşti; 47, 49 din strada V. Dicescu în perioada de timp între 9:00 şi 17:00 pentru 5-6 ore.
Sectorul Ciocana: blocurile locative 34, 34/1, 38/1, 38/2 din strada Mircea cel Bătrân; 17 din strada I. Vieru în perioada de timp între 9:00 şi 17:00 pentru 5-6 ore.
Satul Ghidighici: str. Cantemir, 9 Mai, Puşkin, Gagarin, Creanga, Puşkin, Stefan cel Mare, Neculce, Alexandri, B. P. Hâjdeu, Comuna din Paris, M. Costin, Păcii în perioada de timp între 9:00 şi 17:00 pentru 5-6 ore.
Satul Frumuşica: str. Sf. Ţării în perioada de timp între 9:00 şi 17:00 pentru 5-6 ore.
Satul Truşeni parţial în perioada de timp între 9:00 şi 17:00 pentru 5-6 ore.
Oraşul Cricova total în perioada de timp între 9:00 şi 17:00 pentru 5-6 ore.
Şedinţa în plen a Parlamentului RM |
|||
| CHIŞINĂU, 6 martie / Coresp. ”Novosti - Moldova” Dumitru Dimcioglo /. Joi la şedinţa în plen a Parlamentului deputaţii vor examina şi vor adopta modificări şi completări la un şir de legi, care reglementează activitatea economică şi socială a ţării.
Spre exemplu, la propunerea Băncii Naţionale a Moldovei, în lectura a doua urmează să fie aprobate completările la Legea Achiziţiilor de Stat. Ministerul Finanţelor propune spre examinare legislatorilor amendamente la legea ce reglementează repatrierea mijloacelor băneşti, mărfurilor şi serviciilor, care constituie obiectul activităţii comerciale externe a agenţilor economici. Parlamentarii urmează să mai examineze şi să adopte în lectura a doua proiectul Legii privind transplantarea în scop umanitar a organelor, ţesuturilor şi celulelor, alte acte legislative.
|
|||
| În aprilie la Chişinău va avea loc Forumul întreprinderilor mici şi mijlocii | |||
| CHIŞINĂU, 6 martie / Coresp. ”Novosti - Moldova” Vladimir Popov /. Între 23 şi 24 aprilie la Chişinău va avea loc Forumul întreprinderilor mici şi mijlocii, i s-a comunicat joi agenţiei NOVOSTI-MOLDOVA la Miniserul Economiei şi Comerţului.
La forum vor fi prezentate produsele întreprinderilor mici şi medii din Moldova. În cadrul lui vor avea loc conferinţa anuală “Cultura antreprenorială – un factor de dezvoltare a potenţialului antreprenorial în Moldova”, precum şi concursul republican “Cel mai bun antreprenor în sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii”. Se presupune că la forum vor participa circa 250 de agenţi economici din Moldova.
|
|||
Deputaţii au introdus amendamente la Codul de executare al ţării |
||
| CHIŞINĂU, 6 martie / Coresp. ”Novosti - Moldova” Dumitru Dimcioglo /. În cadrul şedinţei în plen de joi Deputaţii au adoptat în lectura a doua proiectul legii, care prevede introducerea completărilor la Codul de executare al ţării, transmite agenţia NOVOSTI-MOLDOVA.
În particular, ele înăspresc sancţiunile împotriva debitorilor – atît agenţi economici, cît şi persoane fizice, cărora de acum încolo le va fi interzisă părăsirea ţării pînă la achitarea integrală a tuturor datoriilor. Potrivit amendamentelor, după pronunţarea verdictului judecăţii se pun la dispoziţie trei luni pentru plata lor integrală. Amendamentele la Codul de executare au fost examinate şi aprobate de trei comisii parlamentare de profil. Traducere de S.Scoarţă |
||
Parlamentul a respins “îngheţurile” de primăvară din partea opoziţiei |
||
| CHIŞINĂU, 6 martie / Coresp. ”Novosti - Moldova” Dumitru Dimcioglo /. În cadrul şedinţei în plen de joi parlamentarii n-au susţinut iniţiativa legislativă a deputaţilor opozanţi Valeriu Cosarciuc şi Alexandru Oleinic, care au propus “îngheţarea” pînă la 31 decembrie 2009 a datoriilor producătorilor agricoli la plata impozitului funciar şi a cotelor de asistenţă socială obligatorie de stat.
După cum transmte agenţia NOVOSTI-MOLDOVA, iniţiatorii au explicat acest fapt prin situaţia financiară precară a mai multor fermieri şi altor agenţi economici, care au fost afectaţi de seceta devastatoare din anul trecut. În nota explicativă la proiectul de lege ei au încercat să expună în cifre pierderile din sectorul agrar al ţării, să argumenteze necesitatea diminuării poverii agricultorilor. Guvernului i se recomanda să găsească circa 300 milioane de lei pentru a compensa pierderile bugetelor locale. După lungi dezbateri iniţiativa legislativă n-a fost susţinută de majoritatea parlamentară şi a fost respinsă. Argumentul principal a fost faptul că articolul 180 al Codului Fiscal în vigoare le permite agenţilor economici să perfecteze singuri contracte cu fiscul privind reeşalonarea datoriilor lor. De aceea, nu este rezonabil de a adopta noua lege, a menţionat deputatul Dmitri Todoroglo. Prin majoritate de voturi iniţiativa legislativă a fost respinsă. În semn de protest fracţiunea parlamentară a Alianţei “Moldova Noastră” a părăsit sala de şedinţe. Traducere de S.Scoarţă |
||
ZILELE INTERNAŢIONALE ÎN SFERA DREPTURILOR OMULUI 1. Ziua internaţională a orfanilor de război – 6 ianuarie2. Ziua internaţională de comemorare a victimelor Holocaust-ului – 27 ianuarie3. Ziua internaţională a limbii materne – 21 februarie4. Ziua Internaţională de abolire a pedepsei cu moartea – 1 martie5. Ziua Internaţională a femeii – 8 martie6. Ziua Internaţională împotriva rasismului – 21 martie7. Ziua internaţională a apei – 22 martie8. Ziua internaţională a sănătăţii – 7 aprilie9. Ziua internaţională a libertăţii presei – 3 mai10. Ziua internaţională împotriva muncii copilului – 12 iunie11. Ziua internaţională a refugiaţilor – 20 iunie12. Ziua internaţională de susţinere a victimelor torturii – 26 iunie13. Ziua internaţională a tineretului – 12 august14. Ziua internaţională a păcii – 21 septembrie15. Ziua internaţională a persoanelor în etate – 1 octombrie16. Ziua internaţională împotriva pedepsei cu moarte – 10 octombrie17. Ziua internaţională a mîncării – 16 octombrie18. Ziua internaţională pentru eradicarea sărăciei – 17 octombrie19. Ziua internaţională a toleranţei – 16 noiembrie20. Ziua internaţională a studenţilor – 17 noiembrie21. Ziua universală a copilului – 20 noiembrie 22. Ziua internaţională de eliminare a violenţei împotriva femeii – 25 noiembrie23. Ziua internaţională a SIDA – 1 decembrie24. Ziua internaţională de abolire a sclaviei – 2 decembrie25. Ziua internaţională a persoanelor cu dizabilităţi – 3 decembrie26. Ziua internaţională a drepturilor omului – 10 decembrie27. Ziua internaţională a migraţiei – 18 decembrie28. Ziua internaţională a solidarităţii umane – 20 decembrie